Notă succintă pe cazul Țopilor

Victor Țopa (stângă) și Viorel Țopa (dreapta). Nu sunt rude.

În 2005, Viorel Țopa și Victor Țopa au procurat acțiuni ale băncii Victoriabank. Acest pachet a fost cumpărat la Bursă de la Danube Fund, arma investițională a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Înainte de achiziție, Viorel și Victor au vizitat sediul central al BERD la Londra și, după procedurile KYC, au primit acceptul BERD pentru ca ei să devină co-acționari ai BERD în Victoriabank.

Alt acționar în bancă era Plahotniuc – în acea perioadă (2005) o persoană necunoscută nimănui. Nici Țopii nu avea de unde ști cine e Plahotniuc și, mai ales, cine urma să devină, și comunicau cu el ca cu un om de afaceri și partener în Victoriabank. Spre 2009, au început să parvină informații despre Plahotniuc și Țopii au decis să se separe cu el. Ei i-au propus să-i cumpere cota sau el să le cumpere cota lor în Victoriabank.

Vladimir Plahotniuc, sau Vlad Ulinici, sau Vladislav Novak, Плахотнюк Владимир Георгиевич conform celorlalte identități.

Pe 19 mai 2010, urma să aibă loc Adunarea Generală Anuală a acționarilor Victoriabank. La înregistrare, Țopii au descoperit că cotele lor sunt reprezentate de persoane necunoscute. Așa Țopii au aflat de atacul raider asupra lor.

S-a descoperit că Judecătoria Economică de Circumscripţie a emis concertat și în secret 5 decizii, care au și fost executate în secret cu o zi înainte de Adunarea acționarilor. Mai târziu, curțile din Londra, Edinburgh și Amsterdam au stabilit că acțiunile furate au ajuns în holdingul olandez OTIV Amsterdam, al cărui beneficiar unic era Plahotniuc.

În seara aceleiași zile de 19 mai, Plahotniuc a amenințat Țopii cu dosare penale dacă ei vor ieși public.

Cu câteva luni mai târziu, pe 11 august, Țopii au participat la Conferința Antimafie, în cadrul căreia au relatat detaliile jafului și rolul lui Plahotniuc.



La Conferință au mărturisit și alți peste 20 oameni de afaceri, victime ale atacurilor raider. Toți participanții au indicat asupra lui Plahotniuc.



Peste o săptămână, Victor, iar peste două, și Viorel au fost citați la procuratură. De fabricarea dosarelor lor s-a ocupat procurorul Popenco. Țopii au fost rapid condamnați la ani grei la Judecătoria Buiucani.

Sentința lui Victor se bazează pe un denunț fals depus de Proidisvet, una din complicii lui Plahotniuc și beneficiarii atacului raider împotriva lui Victor. Judecătorul Plămădeală l-a condamnat pe Victor fără nici măcar a avea dosarul la el (dosarul se afla în altă judecătorie).

Sentința lui Viorel se bazează pe un contract de 10 ani vechime, la care Viorel nu a avut nicio atribuție și care a fost aprobat de Consiliul Băncii de Economii. Popenco a insistat ca Viorel dintâi să fie condamnat, iar apoi să se clarifice cu faptele, ceea ce a și fost imediat îndeplinit de judecătoarea Simciuc.

Țopii au reușit să plece în Germania înainte de a fi arestați. Din 2011, autoritățile Rep. Moldova au trimis numeroase cereri de extrădare, toate ele fiind respinse de Germania ca "dosare motivate politic". Și Interpol a respins cererile de Red Notice pe același motiv de "dosare fabricate la comandă". CtEDO a comunicat cazul Guvernului Rep. Moldova în 2019.

În decembrie 2011 în Amsterdam, Plahotniuc în grabă a vândut trofeele atacului raider (acțiunile furate de la Țopi) lui Platon. Platon a prezentat evidența și detaliile tranzacției, confirmate ulterior și de Curtea din Amsterdam. De negocieri s-a ocupat Iaralov; de semnarea contractelor – finul lui Plahotniuc, Candu; iar de asigurarea financiară – Politov și Ghimpu, președintele și vicele băncii Victoriabank.

Din 2011, mașina propagandistică a lui Plahotniuc îi tot prezenta pe Țopi drept "frați" și "interlopi fugari", iar atacul raider din Victoriabank drept "reglări de conturi dintre acționari", deliberat cu sarcina mediatică de a omogeniza tâlharul și victima.

Formal, procuratura a inițiat investigarea atacurilor raider încă în 2011, dar nu cu scopul de anchetă, ci pentru a bloca ancheta și a proteja complicii raiderului din Procuratură. De atunci, de mai bine de 12 ani, pe dosar nu se face nimic,

• chiar dacă toate elementele și participanții (judecătorii, procurorii și alți complici) sunt documentați și nu necesită consum de timp;
• chiar dacă dosarul e de rezonanță notorie, deoarece vizează aprox. 80% din piața autohtonă bancară și de asigurări;
• și chiar dacă atacurile raider și cazul Țopilor a fost intens reflectat de presa europeană și americană (aici).

Dosarul rămâne blocat și după Comisia Parlamentară de Anchetă din 2011 ("Comisia lui Ioniță"), și după Comisia Parlamentară din 2019 ("Comisia lui Slusari"), și mai recent după Comisia Parlamentară de Anchetă din 2021 ("Comisia lui Lebedinschi") privind atacurile raider din 2010-2011. Raportul din 4 martie 2021 al ultimei Comisii, votat unanim inclusiv de parlamentarii PAS, a stabilit Procuraturii termen de 60 de zile pentru finalizare și raportare. Până azi nu e făcut nimic. Procurorii sus-puși nu se pot investiga pe ei înșiși.

În 2022-2023, Plahotniuc a fost introdus în Lista Sancțiunilor de către Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană. Aici vedeți mai multe detalii despre atacurile raider și cazul Țopilor.