Cazul Țopilor
Descriere atacurilor raider din Republica Moldova și a dosarelor fabricate contra victimelor acestor deposedări de proporții, Viorel Țopa, Victor Țopa, Vladimir Morari și Răzvan Paveliu.
1. Fenomenul atacurilor raider
"Atacul raider" e o formă de crimă organizată, săvârșită de un grup de procurori și judecători sus-puși în complicitate cu raiderul (beneficiarul raptului) în scopul devalizării proprietarilor. Mai simplu, atacul raider este o modalitate de furt al proprietăților. Exproprierea se bazează pe decizii judecătorești simulate, luate în baza unor acte fabricate, fără ca victimele jefuite să aibă vreo cunoștință despre aceste "procese de judecată". Pentru imitație, dosarele judiciare sunt împodobite cu citații netrimise, contracte false, datorii inventate și acte semnate de reclamanți inexistenți sau offshore-uri anonime.Ca parte indispensabilă a planului criminal, atacul raider implică și fabricarea dosarelor penale împotriva victimelor jefuite cu scopul de a le reduce la tăcere și descuraja în lupta pentru revendicarea proprietăților și drepturilor lor legale. Dacă victimele nu renunță, ele sunt condamnate și închise.
Stat captiv, instituții deturnate
Pentru a realiza un atac raider de proporțiile descrise mai jos, conducerea de vârf a sistemului judiciar și procuraturii (președinții de prima instanță, ai Curții de Apel și ai celei Supreme, Procurorul General, Directorul Centrului Anticorupție) trebuie să acționeze la porunca raiderului. Dacă măcar una din instituțiile menționate s-ar abate de la planul raiderului, atacul nu ar putea fi realizat. În asemenea condiții, victimele se pot plânge doar propriilor călăi. Deoarece realizarea atacurilor raider necesită complicitatea tuturor instituțiilor judiciare și coercitive ale statului, atacurile raider reprezintă simptomul emblematic al statului captiv.
Jaful ca business
Istoric, practica criminală a atacurilor raider a fost dezvoltată în Rusia și Ucraina în anii '90, și ulterior importată în Republica Moldova. Aici atacurile raider și-au atins culmea dezmățului în anii 2010-2011, când literalmente "peste noapte" un individ s-a împroprietărit cu 80% din sectorul bancar și de asigurări al Republicii Moldova, fără a investi niciun leu. Pentru banda de procurori și judecători, atacurile raider reprezintă un business profitabil – vilele scumpe din Chișinău, mașinile de lux, conturile în bănci, promovările grabnice în carieră imediat după finalizarea atacului și protecția politică sunt exponentele acestui business criminal.
Comisii Parlamentare privind atacurile raider
Atacurile raider au fost atestate prin Rapoartele Comissilor Parlamentare din 2011 („Comisia Ioniță”), din 2019 („Comisia Slusari”) și din 2021 („Comisia Lebedinschi”). În compartimentul VI „Concluzii” al Raportului ultimei Comisii Parlamentare de anchetă se arată:
- instituțiile statului abilitate cu atribuții speciale de apărare a ordinii de drept precum și proprietăților statului și a cetățenilor lui, au fost implicate direct și/sau indirect în marea lor majoritate, deseori acționând în calitate de complici în atacurile raider, în procesele legate de [...] deposedarea acționarilor B.C. ”Victoriabank” S.A. și CA ”Asito” S.A., B.C. ”Banca de Economii” S.A., B.C. ”Moldova-Agroindbank” S.A., C.A. ”Victoria Asigurări”;
- în cadrul atacurilor raider, reprezentanții instituțiilor statului, instanțelor de judecată, procuraturii, CNA, BNM, CNPF și altele au acționat ca complici ai preluării proprietății;
- cauzele penale pornite în vederea atragerii la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de comiterea ilegalităților și/sau stabilirea existenței sau inexistenței infracțiunii la care se fac referire în petițiile examinate au fost gestionate și investigate de către instituțiile statului selectiv, subiectiv și unilateral în comparație cu alte cauze penale similare după gravitatea infracțiunii [...];
- acțiunile reprezentanților organelor de stat care au instrumentat cazurile menționate și au admis încălcări urmează a fi atrași la răspunderea corespunzătoare. Până în prezent aceștia nu numai că nu au fost atrași la răspundere, dar au și fost promovați în funcții și ocupă funcții înalte în justiție și procuratură;
- situații similare au fost atestate și în cauzele penale pornite pe faptul dobândirii ilicite prin abuz de încredere și înșelăciune a dreptului de proprietate asupra acțiunilor CA ”Asito”, B.C. ”Victoriabank” S.A. și B.C. ”Banca de Economii”SA [...], toate aceste cauze penale enunțate mai sus fiind la etapa urmăririi penale în conducerea organului procuraturii fără a fi o finalitate pe caz;
- un alt aspect constatat de către Comisie, este faptul că, instituțiile statului abilitate cu atribuții și împuterniciri speciale (BNM, CNPF, CNA, Procuratura Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne etc.), în loc să combată și să prevină ilegalitățile admise față de cetățenii statului, față de drepturile și interesele legitime ale acestora, au reacționat tardiv la sesizări și apeluri, cum este cazul B.C. „Universalbank” S.A., C.A. ”EuroAsig GRUP” S.A., B.C. ”Victoriabank” și C.A. ”Asito” S.A., B.C. ”Banca de Economii” S.A., B.C. ”Moldova Agroindbank” S.A., C.A. ”Victoria Asigurări” precum și a altor companii și entități economice.
- [...] Instituțiile statului se implică direct și/sau indirect în deposedarea și lipsirea dreptului de proprietate a cetățenilor Republicii Moldova, apărând interesele persoanelor terțe sau cum a fost stabilit în marea majoritate a cazurilor mai sus invocate și prezentate Comisiei sunt companii din afară Republicii Moldova;
- Un alt exemplu de inactivitate este și cazul adus la cunoștință de Viorel Țopa care a sesizat toate instituțiile statului cu referire la pericolele și riscurile la care este supusă B.C. ”Victoriabank” S.A., C.A. ”Asito” S.A. însă, instituțiile statului din nou nu au acționat sau reacționat.
- Un alt exemplu elocvent al inactivității și ineficienței cu care a acționat BNM, Guvernul Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova, în perioada de referință, în special în raport cu acțiunile care au fost întreprinse față de B.C. ”Victoriabank” S.A, S.A. ”Banca de Economii”, B.C. ”Moldova-Agroindbank” S.A., B.C. ”Universalbank” S.A. este Nota nr.09-01112/573/2970 din 13.09.2011 a Băncii Naționale a Moldovei în persoana guvernatorului Dorin Drăguțanu, care informează despre pericolul la care sunt expuse băncile mai sus menționate precum și asupra tranzacțiilor dubioase care sunt operate cu acțiunile acestor bănci însă, nicio reacție din partea instituțiilor statului.
- Tot, la cazul investigat, cu privire la definirea și specificul „atacului de tip raider” Comisia, analizând minuțios circumstanțele, forma de realizare și acționare concomitentă, a mecanismelor și instrumentelor juridice aplicate, conținutului și formei actelor juridice specific utilizate constată că acestea se caracterizează prin pretinse datorii financiare, neatragerea în proces, aplicarea concomitentă a multiplelor sechestre, blocarea de conturi, hotărâri și decizii de judecată neîntemeiate, limitări operaționale, dosare penale fabricate, percheziții și controale inopinate, alte acțiuni menite să paralizeze total sau parțial activitatea unui agent economic. Prin interacțiuni de sincronizare în timp a organelor judecătorești, de drept și de control, a intensității acțiunilor de atac spontan, săvârșite într-un interval scurt de timp, a tuturor acțiunilor ilegale comise concertate de organele statului care au un singur scop deposedare, lichidare sau distrugerea entității economice.
Declarația Parlamentului
Pe 8 iulie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.39 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, în conformitate cu care Parlamentul Republicii Moldova, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului și unică autoritate legislativă a statului potrivit art. 60 din Constituția Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova:
Denunță actualul regim oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal și anticonstituțional exercitat asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom, independent de factorul politic, fiind monitorizate în mod democratic;
Constată că Partidul Democrat din Moldova, sub conducerea lui Vladimir Plahotniuc, acționează permanent ca un partid de expresie totalitară, folosindu-se în mod ilegal de banul public în promovarea proiectelor proprii, de instituții, de funcții și pârghii represive pentru intimidarea și eliminarea oponenților politici și aplicând coruperea politică prin diverse mecanisme de șantaj și mituire.
2. Cazul Țopilor
⇲ Victor Țopa (stânga) și ⇲ Viorel Țopa (dreapta) sunt doi oameni de afaceri și parteneri de investiții din Republica Moldova. Ei nu sunt rude.
Achiziția acțiunilor în bănci și societăți de asigurări
Majoritate acțiunilor în Victoriabank Viorel Țopa și Victor Țopa le-au procurat în 2005 la Bursa de Valori de la compania Danube Fund, arma investițională a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Înainte de achiziție, Viorel și Victor au vizitat oficiul central al BERD la Londra, care, după studiere și procedurile KYC, le-a dat acceptul pentru a deveni co-acționari în Vicitoriabank.
Prin proceduri similare, Țopii au cumpărat pachete de acțiuni și la alte societăți pe acțiuni din Republica Moldova. Înainte de atacurile raider din 2010 și 2011, Viorel și Victor dețineau pachete de acțiuni la banca Victoriabank, Banca de Economii, companiile de asigurări ASITO și Victoria Asigurări.
Primul val al atacurilor raider, 2010
Pe 19 mai 2010 urma să se desfășoare Adunarea Generală a Acționarilor Victoriabank S.A. Așa cum obișnuise ultimii 5 ani, reprezentantul Țopilor a venit dimineață la înregistrarea acționarilor, unde a descoperit că pachetele de acțiuni au fost transferate unor persoane necunoscute. Ulterior s-a stabilit că transferul de proprietate a avut loc concertat în baza a cinci decizii judecătorești secrete și coordonate, acestea fiind și executate în mod secret, toate cinci cu o zi înainte de Adunare. Acțiunile au ajuns în companii offshore, al cărui beneficiar final este Vladimir Plahotniuc, unul din coacționarii Țopilor în această bancă.
Imediat după AGA din 19 mai 2010, Plahotniuc a convocat o adunare extraordinară pe 30 iulie 2010. La această adunare Plahotniuc a schimbat componență Consiliului băncii, introducându-și oamenii lui și numindu-se președinte al Consiliului. Toți candidații au fost propuși de compania lui Plahotnuc, Victoria Invest, care formal deținea doar 17% din capitalul băncii: Vladimir Plahotniuc, Tamara Andrușcă, Ecaterina Păscărel, Cezara Salinschi, Iurie Carp, Eugeniu Baleca, Vasile Bornari și Victor Țurcanu (toți cu excepția ultimului fiind oamenii lui Plahotniuc). Tot la această „adunare extraordinară” noii acționari și-au votat distribuirea a 170 de milioane de lei dividende, ceea ce e o sumă de 3 ori mai mare decât profitul băncii pentru 2009.
Anticipând relatarea de mai jos, e de menționat că la acel moment Plahotniuc deja achiziționase Partidul Democrat din Republica Moldova și deja stabilise controlul unipersonal asupra procuraturii și sistemului judecătoresc din această țară.
Fabricarea dosarelor penale
În seara aceleași zile de 19 mai 2010, Victor Țopa și Vladimir Plahotniuc au avut o convorbire telefonică, în cadrul căreia Plahotniuc l-a amenințat cu dosare penale dacă Țopii vor îndrăzni să iasă în public. Pe 11 august 2010 Viorel și Victor Țopa au participat la conferința “Antimafie”, împreună cu peste 20 de alte victime din diverse domenii de afaceri, prădate de Plahotniuc prin aceeași metodă.
În cadrul conferințelor publice Țopii au dezvăluit detaliile jafului de la Victoriabank. Aici puteți vedea și interviurile lui Viorel Țopa la EU Observer și Radio Europa Liberă.
Peste o săptămână Victor Țopa, iar peste două și Viorel Țopa, au primit citații de la procurori în cadrul unor dosare penale fabricate. Țopii nu s-au lăsat intimidați și au continuat lupta. Plutonul de execuție format din procurori și judecători a îndeplinit și el ordinele. Pe 19 octombrie 2011 Victor Țopa a fost condamnat la 10 ani “în penitenciar de tip închis”, iar pe 13 ianuarie 2012 - Viorel Țopa la 8 ani. “Procesele” au derulat în absență învinuiților, fără dreptul de a audia martori și prezenta probe, fără nicio evidență din partea acuzării, fără ca nici măcar dosarul să fie la judecător (în cazul lui Victor), într-o debandadă judecătorească fără precedent chiar și pentru sistem judiciar post-sovietic din Republica Moldova.
Viorel Țopa a fost condamnat la 8 ani în baza unui contract la care nu are atribuție. Victor Țopa a fost condamnat la 10 ani în baza unui denunț, depus de unul din complicii raiderului. Denunțul s-a dovedit bazat pe falsuri, iar procurorul a ordonat pornirea urmăririi penale în baza plângerii cu o zi înainte ca plângerea dată să ajungă la el. Judecătorul l-a condamnat pe Victor Țopa în ziua, când dosarul era în altă instanță. În cadrul cauzei penale contra lui Victor a fost condamnat la 10 ani și juristul lui, Vladimir Morari, în privința căruia nu există nicio mențiune în dosar; iar în dosarul lui Viorel a fost acuzat penal și cumnatul lui, Răzvan Paveliu, în privința căruia de asemenea nu există nicio mențiune în dosar. Răzvan este persoana, care a făcut dezvăluiri publice despre alt atac raider realizat de Plahotniuc – furtul postului român TVR1 în Rep. Moldova cu tot cu frecvența națională de transmisie – ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru răzbunarea lui Plahotniuc.
Instanța de Apel a susținut arbitrarul primei instanțe în mod automat, iar Curtea Supremă a declarat recursurile inadmisibile. Așa funcționează verticala justiției când toate cele trei instanțe acționează conform unui singur plan, condus dintr-un singur turn de control.
Al doilea val al atacurilor raider, 2011
În vara următorului an (2011) a urmat al doilea val de atacuri raider, fiind vizate Banca de Economii (omologul CEC-ului din România) și compania de asigurări ASITO (la acel moment, cea mai mare companie de asigurări din Rep. Moldova). Procedurile erau trase la indigou: acte false, decizii judecătorești secrete în absența părților, executarea secretă și transferul proprietăților în offshore. În decembrie 2011 Plahotniuc a concentrat trofeele atacurilor raider (pachetul consolidat al acțiunilor Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria Asigurări) în holdingul său OTIV din Amsterdam, de unde le-a vândut lui Platon/Kontievsky.
Atacurile raider și folosirea organelor statului (a procuraturii, sistemului judecătoresc și a Centrului Anticorupție) a fost “calea lui Plahotniuc” de a deveni în doar câțiva ani cel mai bogat om al Moldovei. Aceleași metode au fost aplicate și pentru acaparare proprietăților statului – hoteluri, insule, numeroase imobile și întreprinderi, ajunse în proprietatea lui Plahotniuc.
3. Plahotniuc, alias Ulinici, alias Novak
Vladimir Plahotniuc a început-o ca proxenet. Așa s-a apropiat de cercul intim al lui Vladimir Voronin când liderul comuniștilor deja devenise Președinte al Republicii Moldova. Gradual, Plahotniuc a dobândit tot mai multă influență asupra lui Vladimir Voronin, prezentându-se drept “însărcinatul pentru misiuni speciale” al acestuia. Spre sfârșitul mandatului lui Voronin (2009), Plahotniuc deja controla numirea oamenilor în poziții înalte la Procuratură, judecătorii, Centrul Anticorupție, Banca Națională, Vamă, Ministerul de Interne, Serviciul de Securitate al Statului, Comisia Națională a Pieței Financiare și alte instituții-piloni ai statului.
Monitorizat de Interpol
Din 2007 Plahotniuc a fost monitorizat de Interpol (biroul italian) pentru “asociere la grupări criminale organizate”, “spălări de bani” și “trafic de ființe umane”.
Identități și multiple cetățenii
În România, Plahotniuc a deținut trei identități, de Vladimir Plahotniuc, Vlad Ulinici și Vladislav Novak. Plahotniuc are cetățenie și pașaport al Federației Ruse, pe numele Плахотнюк Владимир Георгиевич. Una din identitățile lui Plahotniuc:
Poziții politice
În 2010, urmare a achiziției Partidului Democrat, Plahotniuc și-a asigurat poziția de “prim-vicepreședinte al Parlamentului din Republica Moldova”. Ulterior, el a invocat “imunitatea parlamentară” când a fost citat de judecata din Cipru într-un proces de furturi de proporții. Pe 9 noiembrie 2012 Parlamentul a dezbătut moțiunea de demitere a lui Plahotniuc, acesta fiind acuzat de “subjugarea instituțiilor statului”, “exproprieri ilegale ale acțiunilor companiilor financiare”, “influențarea investigațiilor”, “eschivarea de la răspundere penală”, “prejudicierea imaginii Republicii Moldova pe plan internațional”. Patru luni mai târziu, pe 15 februarie 2013, la a doua tentativă, prin Decizia Parlamentului nr. 6, Plahotniuc a fost demis din funcția de Vicepreședinte al Parlamentului. Actualmente Plahotniuc controlează majoritatea parlamentară și guvernul Republicii Moldova, auto-denumindu-se cu o funcție statală inexistentă de „coordonator executiv” al guvernării.
Partajarea și anexa secretă
La constituirea primei “Alianțe pentru Integrarea Europeană” (o denumire derutantă) în 2010, formată din Partidul Democrat, Partidul Liberal-Democrat și cel Liberal, Plahotniuc a impus semnarea unei Anexe secrete la Acordul de Constituire. Această Anexă secretă a fost făcută publică pe 16 noiembrie 2011 de către Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Ea stabilește că Procuratura Generală, Centrul Anticorupție și poziții importante în sistemul judecătoresc îi revin prin partajare Partidului Democrat, adică, unipersonal lui Plahotniuc.
Ulterior anume aceste instituții au fost folosite
- pentru atacuri raider și deposedări masive în favoarea lui Plahotniuc;
- pentru fabricarea dosarelor penale contra oponenților lui Plahotniuc, contra victimelor jefuite de acesta și martorilor crimelor lui;
- și pentru prevenirea investigării crimelor lui Plahotniuc.
Finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, a fost plasat în funcția de Președinte al Parlamentului – o poziție importantă pentru nașul acestuia, deoarece conform Constituției Republicii Moldova speakerul propune numirea sau revocarea Procurorului General (o funcție literalmente vitală pentru Plahotniuc). Candu e semnatarul documentelor de revindere a acțiunilor din decembrie 2011 la Amsterdam, furate de Plahotniuc în cadrul atacurilor raider de la Viorel și Victor Țopa. Candu figurează în calitate de complice al lui Plahotniuc în dosarul la Curtea din Amsterdam.
.jpg)
▲ Vladimir Plahotniuc (stânga) și finul lui Andrian Candu (dreapta) – foto Anticoruptie.md
În Moldova, Plahotniuc joacă rolul, pe care Yanukovich l-a jucat în Ucraina și Kadîrov în Cecenia, cu aceleiași metode de acaparare a puterii, folosire a organelor represive ale statului în scopul îmbogățirii și răfuielii cu oponenții, transformare a instituțiilor statului într-o grupare criminală.
4. Curtea Engleză și Scoțiană
Viorel și Victor Țopa au sesizat repetat organele abilitate ale Republicii Moldova (Procuratură și CNA). Nicio măsură investigativă nu a fost pornită nici până în prezent. În asemenea circumstanțe, Țopii au recurs la organele judecătorești din jurisdicția companiilor, în care au fost ascunse proprietățile furate.Pe 8 Martie 2012 Înalta Curte de la Londra, iar cu o zi mai târziu și Curtea de Casație de la Edinburgh, au ordonat dezvăluirea datelor companiilor, în care au ajuns să fie ascunse acțiunile furate de la Victor și Viorel. Curțile Engleză și Scoțiană l-au găsit pe Vladimir Plahotniuc beneficiar final al acestor companii. Deciziile acestor Curți au fost publicate și remise Procuraturii și Centrului Anticorupție, însă nici după asta nu s-a întreprins nimic. Instituțiile acaparate nu pot acționa contra propriului lor stăpân.
5. Cazuri depuse la CEDO
În condițiile unui stat captiv cu instituțiile judecătorești deturnate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului rămâne a fi unicul remediu în cazul atacurilor raider și dosarelor la comandă. Țopii au depus trei Cereri, începând cu 1 septembrie 2011. Viorel și Victor Țopa s-au pomenit în poziția de a lupta cu întreg statul “Republica Moldova” și organele represive ale acestuia, nereformate din timpul regimului comunist. CEDO va condamna statul, și nu criminalii făptași, iar despăgubirile vor fi plătite de întreg poporul, și nu de raider și banda de procurori și judecători, care vor beneficia în continuare de averile furate.Pe 16 mai 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat cazul Guvernului Republicii Moldova. Detalii ⇲ aici.
6. Cazul Magnitsky
Cazul Țopilor este deseori prezentat ca varianta moldovenească a cazului Magnitsky din Rusia, de notorietate internațională. După atacul raider, Sergei Magnitsky a fost ucis în închisoarea rusă Butyrka pe 19 noiembrie 2009. Viorel Țopa, Victor Țopa, Vladimir Morari, Răzvan Paveliu și familiile acestora s-au refugiat în Germania pentru a evita arestarea cu consecințele fatale respective. Faptul că ei au reușit să evadeze din Republica Moldova înainte de a fi întemnițați, iar Sergei Magnitsky a fost ucis în celula din Moscova, este unica diferență esențială dintre cele două cazuri de rezonanță.Pe 2 aprilie 2014, alăturându-se Actului din 2012 și sancțiunilor SUA pe Cazul Magnitsky “Russia and Moldova Jackson-Vanik Repeal and Sergei Magnitsky Rule of Law Accountability Act”, Parlamentul European a adoptat Rezoluția și sancțiunile UE pe cazul dat, vizând 32 de procurori, judecători și oficiali ruși.
7. Rezoluțiile Interpol
În scopul arestării, aducerii Țopilor în închisoarea moldovenească și anihilării lor, Plahotniuc a ordonat autorităților din Rep. Moldova să plaseze în Interpol “Nota roșie de arestare” a Țopilor. În cadrul sesiunilor a 84-a (septembrie 2012), a 85-a (ianuarie 2013) și a 86-a (mai 2013) ale Interpolului, Comisia de Control al Fișierelor Interpol a calificat cazurile Țopilor drept “evident de natură politică” și a distrus datele ca fiind “prezentate în scopuri represive”. Au urmat tentative repetate de a folosi Interpolul pentru arestarea Țopilor. Pe 24 noiembrie 2015, la sesiunea din 16-18 decembrie 2015, și pe 27 februarie 2017, la sesiunea a 99-a, Interpolul și-a reiterat în mod repetat poziția și a respins cererile repetate ale autorităților Republicii Moldova.
Au fost respinse ca fiind represiuni motivate politic și cererile de arestare și extrădare a Țopilor, trimise de autoritățile moldovene către Germania. Aici puteți vedea tabelul represiunilor.
8. Referințe internaționale
Atacurile raider, nivelul critic de corupției în sistemul justițiar al Republicii Moldova, rolul lui Plahotniuc în capturarea statului și controlul acestuia asupra justiției și procuraturii din Rep. Moldova, dar în mod special și cazul Țopilor, a fost reflectat în presa internațională- (Der Spiegel, The Guardian, Frankfurter Allgemeine, BBC, The New York Times, Business New Europe, Deutsche Welle, Wiener Zeitung, The Hill, Free Europe, Huffington Post și altele)
- (Freedom House, Global Research, Centre for Eastern Studies, Transparency International, PACE, European Council on Foreign Relations, US Atlantic Council, Jamestown Foundation, The Royal Institute of International Affairs, Friedrich Naumann Foundation Germany și altele),
9. Plahotniuc în lista de sancțiuni
Pe 26 octombrie 2022, SUA; pe 9 decembrie 2022, Marea Britanie; iar pe 30 mai 2023, și Uniunea Europeană l-au inclus pe Plahotniuc în Lista de Sancțiuni. Motivarea detaliată poate fi văzută ⇲ aici, iar lista sancțiunilor ⇲ aici.✎ Mai vedeți:
Comments
Post a Comment